sunt doar geometrii care ard
până la epuizarea rafturilor goale
dintre încăperi

numărători inverse acelor de ceasornic îmi străbat mâinile
când te reinventez în vis
ca și cum aș construi drumuri citețe
în lătratul unui câine

lungimea luptei este filmată în alb negru
să nu audă nimeni sângele urlând

asta sunt când abandonez în mine
oglinzi întoarse pe dos
tandrețea uitată a unui nume de femeie
în care am trăit nopți întregi
culoarea galben

de mâine voi risipi toate ploile